A fost o întâlnire de suflet, am construit un dialog eficient, am schimbat idei ce se vor transforma în acțiuni concrete. 

Reunirea românilor în Uniunea Europeană rămâne unul dintre obiectele noastre cele mai importante. R. Moldova are o fereastră de oportunitate pe care trebuie să o valorifice, iar România trebuie să îi ofere întregul său sprijin! 

Reîntoarcerea Diasporei acasă este un deziderat vociferat de mulți dintre dumneavoastră și este responsabilitatea noastră să dezvoltăm România, astfel încât să le puteți oferi copiilor un viitor prosper acasă. 

Sunt onorat și foarte încântat să fi petrecut Ziua Unirii Principatelor Române alături de dumneavoastră în capitala Unirii, la Iași. 

Următoarea ediție a Convenției Românilor de Pretutindeni se va desfășura anul viitor, așa cum am stabilit împreună cu domnul profesor Călugărița în fața tuturor participanților, în Los Angeles, CA, SUA. Nu era o glumă!

Vă mulțumesc încă o dată și sper să ne revedem cu bine la anul, peste ocean!

Față în față cu românii prezenți la Convenția Românilor de Pretutindeni:

În cadrul celei de-a doua ediții a Convenției Românilor de Pretutindeni ne reunim la Iași, capitala Unirii, pentru a discuta pe marginea următoarelor subiecte:

România și R. Moldova, împreună în Uniunea Europeană

În contextul începerii negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană este necesară consolidarea dialogului pe toate palierele între statele noastre atât la nivel central, cât și la nivel local. Sunt necesare acțiuni comune la nivelul fiecărei entități publice din statele noastre.

Comunitățile de români din întreaga lume - direcții de acțiune comună pentru a sprijini România

Peste hotarele țării sunt peste 10 milioane de români. Aceștia locuiesc în statele Uniunii Europene, în vecinătatea imediată, dar și în comunitățile mari aflate pe cuprinsul altor continente. Comunitățile de români doresc un dialog constant, atât instituțional, cât și informal cu instituțiile statului român și societatea civilă din România. În acest sens, este necesară o abordare nouă a statului român în relația cu toate comunitățile de peste hotare, printr-o strategie adaptată specificului fiecărei comunități. În cadrul acestei dezbateri, vor fi prezentate soluții pentru a dezvolta parteneriate între statul român și comunitățile românești pe dimensiunea economică, astfel încât să atragem noi investiții în țară și să inițiem campanii de reintegrare a cetățenilor români pe piața forței de muncă din România.

Spațiul Schengen - un obiectiv amânat

România a fost primită în Spațiul Schengen într-o manieră inedită, după o amânare de 13 ani. Vom fi în Schengen aerian și maritim din martie 2024, însă nu există stabilită o dată pentru intrarea terestră, această decizie a fost amânată. Care sunt perspectivele de aderare integrală la spațiul de liberă circulație a UE vom dezbate în cadrul lucrărilor Convenției.

Reprezentarea românilor de peste hotare în Parlamentul României. O lege care trebuie modificată

În 2024 se vor desfășura patru rânduri de alegeri. La alegerile europarlamentare, parlamentare și prezidențiale participă toți cetățenii români de peste hotare. Având în vedere însă că numărul cetățenilor români din statele vecine și diaspora depășește 4 milioane de persoane, norma de reprezentare a acestora în Parlamentul României nu s-a modificat. La această dezbatere vom prezenta soluțiile legislative pe care le propunem pentru reprezentarea corectă a românilor de peste hotare în Camera Deputaților și Senat.

Războiul din Ucraina și consecințele lui asupra comunității românești din acest stat

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a schimbat fundamental întreaga evoluție geostrategică a regiunii. România, în calitate de stat membru NATO și UE, a jucat un rol important în menținerea unui echilibru de securitate, sprijinind statul vecin atacat în mod barbar de către Kremlin. Războiul a așezat pe noi coordonate relația între statele noastre, Ucraina renunțând la tezele moștenite din epoca sovietică privind divizarea minorității române între moldoveni și români. Acest pas important aduce noi perspective pentru păstrarea identității lingvistice și culturale ale comunității românești din acest stat. Despre situația românilor din regiunile istorice și războiul din statul vecin vom discuta pe larg alături de invitați de marcă.

Unitate și identitate pentru o Românie euro-atlantică

În preajma zilei de 24 ianuarie, când sărbătorim Ziua Unirii Principatelor Române, avem nevoie să ne definim din nou prioritățile ca țară într-o lume aflată în continuă schimbare. Începând cu educația, continuând cu apărarea, accelerând pe componenta digitală și dezvoltarea economiei agricole, toate sunt teme care au nevoie de o abordare nouă, în acord cu vremurile pe care le trăim. Pentru a reuși o dezvoltare economică accelerată, avem nevoie de unitate și de viziune pentru o Românie modernă. Pentru a ne simți în siguranță, trebuie să fim activi și loiali total proiectului euroatlantic și, în mod special, parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite ale Americii.

Identitatea noastră ca națiune trebuie consolidată în jurul valorilor care ne definesc și exprimă voința majorității cetățenilor. Democrația și libertatea de exprimare trebuie să rămână pilonii de bază ai societății românești de mâine. Cultivarea identității lingvistice și culturale trebuie să fie baza consensului național și să fie păstrate ca un bun comun, deoarece reprezintă o moștenire spirituală ce ne definește ca națiune.

Iași

23-24 ianuarie 2024